Când Poliția vă bate la Ușă: Ce Trebuie Să Știți și Cum Să Procedați - de la un avocat penal român din München

O percheziție domiciliară îi ia pe majoritatea complet prin surprindere. Dimineața devreme sună soneria, poliția stă în fața ușii, iar locuința ta devine brusc o posibilă scenă a unei infracțiuni. Cine își cunoaște drepturile poate rămâne calm în această situație și poate evita greșelile.

1. Când este permisă o percheziție?

Perchezițiile reprezintă o ingerință serioasă în viața privată și sunt permise doar în condiții strict reglementate. Baza legală se găsește în §§ 102 și urm. StPO (Codul de procedură penală german). În principiu, o percheziție poate avea loc numai în baza unui mandat emis de un judecător. Doar în cazuri excepționale – de exemplu, în situații de „pericol în întârziere” (Gefahr im Verzug) – poliția sau parchetul pot acționa fără o astfel de autorizație.

O percheziție poate fi efectuată nu doar la suspect, ci și la terțe persoane, dacă se presupune că acolo se află probe relevante.

2. Cum decurge o percheziție?

De regulă, organele de cercetare apar dimineața devreme. Ele sunt obligate să vă prezinte mandatul de percheziție. Solicitați să vi se arate și să vi se înmâneze copia acestuia – acolo este menționat ce anume se caută și împotriva cui se desfășoară procedura.

Sunteți obligat să tolerați măsura, dar nu sunteți obligat să cooperați activ. Asta înseamnă: nu trebuie să ajutați, să arătați obiecte sau să explicați lucruri. În același timp, nu aveți voie să împiedicați percheziția – în caz contrar, poliția poate aplica măsuri de constrângere, inclusiv deschiderea forțată a ușii.

Important: Nu ascundeți și nu distrugeți probe. Acest comportament poate fi considerat o tentativă de obstrucționare a anchetei și poate duce chiar la reținere.

3. Vorbitul e argint – tăcerea e aur

În astfel de situații, multe persoane simt nevoia să se justifice. Este firesc, dar periculos. Organele de cercetare vor încerca adesea să vă implice într-o conversație. Totuși, rețineți: nu sunteți obligat să faceți declarații.

Folosiți-vă dreptul de a nu da declarații.Abia după ce un avocat are acces la dosarul de urmărire penală se poate decide dacă și în ce măsură o declarație este utilă.

4. Contactarea unui avocat

Aveți dreptul să contactați în orice moment un avocat specializat în drept penal. Poliția nu este obligată să aștepte sosirea acestuia, însă, în practică, se acordă adesea un timp scurt de așteptare dacă avocatul a fost anunțat. În această etapă timpurie, un apărător experimentat poate asigura respectarea drepturilor dumneavoastră.

5. După percheziție

La finalul măsurii, veți primi de regulă un proces-verbal al percheziției și – dacă au fost ridicate obiecte – un proces-verbal de ridicare/confiscare. Solicitați ambele documente.

Nu sunteți obligat să semnați nimic. Nu ar trebui să declarați niciun acord cu ridicarea obiectelor. Un simplu refuz expres este suficient și va fi consemnat în document.

6. Ce ar trebui să faceți în continuare

După percheziție, solicitați imediat asistență juridică. Avocatul dumneavoastră poate cere acces la dosar, poate verifica legalitatea și modul de desfășurare a percheziției și poate stabili strategia ulterioară împreună cu dumneavoastră.

Mă puteți contacta cu încredere pentru asistență în astfel de situații.

Joana Fleischhacker

avocat penal român München